L-ai iubit sau ai fost dependenta de iubire?
Publicat la: 27.01.2009
Autor: Marina Rasnoveanu
Ceasul care ticaie de zor, cafeaua bauta in graba, hainele ce au invatat deja cum sa se aseze pe tine fara a te mai uita in oglinda, taxiul pe care il pierzi mereu... si esti din nou la lucru. O alta zi incepe, acelasi program infernal si aceeasi teama ca nu o sa-ti ajunga timpul pentru tot ce ti-ai propus. Si cum de ceea ce iti este frica nu scapi, ajungi deseori seara obosita, mult prea obosita pentru a te mai gandi la tine si la viata ta personala. Intr-unul din aceste momente incepi inevitabil sa visezi la cum ar fi daca...iubirea ar poposi in viata ta.

Binenteles ca stii ca e imposibil, dar nimeni nu iti ia dreptul de a visa. Privesti in jur si vezi cupluri indragostite care iti par perfecte si ravnesti si tu la o astfel de idila...pana intr-o zi cand el apare asemenea personajelor principale din filmele americane iar tu...binenteles ca te indragostesti. Doar asa era scenariul! Si trec zile, luni, poate ani. Traiesti momente de fericire, de tristete, ierti pacate mici , mai mari... pana intr-o zi cand firul se rupe si dintr-o data timpul nu ti se mai pare ca trece atat de repede. Atunci te opresti , privesti in urma si e ca si cum ti-ai vedea imaginea reflectata intr-o oglinda sparta, fada doar pentru faptul ca nu vrei sa accepti ca cea de acolo esti tu. Cea inteligenta, sigura pe tine, cu principii nu mai pare la fel de mandra ca altadata. Iti dai seama ca tot ce ai trait nu a fost decat o falsa impresie de iubire. Ca de fapt el te-a manipulat cu propria ta dependenta de iubire.
Hmm, ciudat... nu iti amintesti sa fi fost vreodata dependenta de ceva, dar acum, cu cat stai mai mult si rememorezi cuvinte, fapte si imbratisari iti este foarte clar. Nu il iubeai pe el. Acum stii ca el nu era pentru tine, ci doar aveai nevoie de dragoste. O nevoie resimtita chiar si azi din toti porii,cu toata fiinta, o dorinta pe care cu greu ti-o poti reprima, dar din fericire acum esti in stare sa vezi semnele dependentei tale:
Totul a inceput de la imaginatia ta bogata. Cum iti doreai un anume tip de barbat, cum ti s-a parut ca l-ai gasit la momentul respectiv si de atunci nu faceai altceva decat sa visezi la el, la cum va fi, la cat de minunat e. Acum iti dai seama ca ai proiectat in primul venit tot ce iti doreai tu de la dragoste. Ai uitat sa fii precauta asa cum obisnuiai, doar pentru ca dorinta de a fi indragostita era prea mare. Pe de alta parte, acum, cand te uiti la el, la barbatul visurilor tale, aproape ca iti este rusine de alegerea facuta. Dependenta de iubire ne hraneste mintea cu iluzii frumoase, dar ne si coboara standardul pretentiilor pentru a fi oarecum sigure ca nu vom capata un refuz.
Ai ars etapele mult prea repede. Nu iti amintesti doar sa iti fi placut de el... tu ai fost direct indragostita iar peste cateva saptamani deja ii jurai iubire. Undeva in mintea ta credeai ca ai asteptat prea mult pentru a fi atenta la detalii. E adevarat ca dragostea e oarba, dar oare atat de repede?
I-ai acceptat defectele lui, dar le-ai ascuns pe ale tale. E clar ca undeva in trecut ai vazut cum e de fapt , dar iti spuneai mereu ca are si calitati ce compenseaza restul. Ai ajuns sa ierti si sa inchizi ochii la unele lucruri importante peste care nu ai fi trecut in mod normal. Iar tu... ai devenit o varianta fortat imbunatatita doar pentru a-l impresiona pe el. Nu a vazut, nu a apreciat, in timp nici tie nu ti-a mai pasat si oricum nici nu mai conta atata vreme cat ai inteles intr-un sfarsit ca aceea nu era iubire. Iubirea dupa care tanjisei atata timp si pentru care trecusei peste unele defecte devenise acum de nesuportat.
Intodeauna ti-a fost frica de singuratate si ai urat despartirile. Privind in urma nu ai avut prea multe relatii, cu siguranta nu multe reusite. Dependenta de afectiune, de un partener langa noi vine si din faptul ca nu ne place sa fim singure. E posibil nici sa nu credem cu tarie ca undeva in viitor vom gasi un altul mai bun si atunci... binenteles ca despartirea mult necesara s-a lasat indelung asteptata.
Erai depresiva, singura , trista... neconsolata. Acum ti se pare mult prea indepartat inceputul relatiei, dar daca in acel moment, pe langa dorinta acuta de a fi cu cineva erai si dezamagita de vreo fosta relatie sau de viata in general, e clar ca ai cazut mult prea repede in capcana falsei iubiri. Problemele in celelalte domenii ale vietii ne fac sa fim mult mai vulnerabili si sa ne dorim sa avem pe cineva alaturi in fata greutatilor.
Indragostita dar niciodata fericita. Te intrebi astazi, cand ai scapat intr-o oarecare masura de sub vraja lui, ce te-a impiediat sa fii fericita ? Undeva in subconstient stiai ca nu era potrivit pentru tine. Sufereai ca nu poate fi asa cum trebuie si pentru ca nu aveai puterea de a schimba asta. Pentru un dependent de dragoste e foarte greu sa puna punct unei relatii negative si atunci ajunge sa sufere inutil in timpul ei sau atunci cand celalalt pleaca.
E usor sa te arunci in bratele primului venit doar pentru ca vrei sa te minti ca ti-ai intalnit sufletul tau pereche, pentru ca tu crezi ca ti-a trecut timpul, sau pentru ca esti mult prea singura pentru a mai cauta altceva, dar e greu sa te vindeci de o dependenta de iubire pe care o capeti in timp, cu care te otravesti in fiecare minut si cu fiece gand . Acela e veninul care iti da senzatia dulce ca dragostea e solutia tuturor problemelor tale. Multi sufera de aceasta "boala", putini recunosc si la fel de putini se trateaza. Daca si tu prezinti simptomele de mai sus, nu pregeta in a visa, dar nu la celalalt, ci la viata ta. Vei vedea ca nimeni nu iti poate aduce fericirea mult visata daca tu nu te simti implinit singur. Nu te arunca in valtoarea unei relatii pasionale, ci lasa lucrurile sa curga lin, dar sigur. Nu-ti schimba stilul de viata, programul sau visurile pentru celalalt. Te va accepta cu defecte si calitati pentru ca in asta consta de fapt dragostea adevarata.































Comentarii
Elena a spus:
foarte frumos redactata si foarte adevarata.Sunt intr-un moment in care simt ca n-am loc pe aceasta planeta...nu-mi gasesc locul si caut ceva perfect...acest articol mi-a deschis ochii intr-un fel...Multumesc!
Nicole a spus:
FOARTE FRUMOS...
nike a spus:
Ce s-a scris mai sus e valabil si pentru un barbat , si barbatii au sentimente poate chiar mai puternice fata de femeile de linga ei , se intimpla de foarte multe ori sa oferim toata dragostea noastra unor persoane care la un moment dat tradeaza si nu mai au nevoie de ea.
Marina a spus:
Bineinteles ca toate aceste lucruri pot fi valabile si in cazul baietilor, numai ca , in general, fetele tind sa confunde iubirea cu obsesia sau dependenta de iubire.
cristina76 a spus:
nu e primul venit e sotul meu dar sunt singura prea sing parca nu mai avem nimic de spus eu inca il astept pe barbatul atent de odinioara si totusi simt ca sunt dependenta de el ce mai vreau ce mai sper .....inca atat de multe, nu stiu daca cer prea mult daca e doar o etapa sau o stare a mea in acest moment dar nu cred ca pot traii si altfel
Comenteaza si tu