Din secretele balbaielii la copii

Putini sunt cei care inteleg corect balbismul, iar multi o desconsidera, privind-o strict ca pe o boala psihologica. Ai fi mirat sa afli cate secrete ascunde aceasta tulburare, secrete ce ar trebui cunoscute de parinti, dar si de copii.

In cele mai multe cazuri, studiile arata ca pana in adolescenta copilul cu balbism ajunge sa vorbeasca normal. Doar 1% din cei care au avut aceasta afectiune o pastreaza si la maturitate. Balbaiala dispare instantaneu, asa cum de regula si incepe. Parintii insa apeleaza foarte rar la un specialist, lucru ce nu face altceva decat sa creasca riscul inrautatirii acestei afectiuni.

Pe langa toate informatiile stiintifice pe care le-ai citit in legatura cu acest subiect, iata ce, poate nu stiai:

1. Balbismul este o afectiune ce inca ridica semne de intrebare oamenilor de specialitate pentru ca nu s-au descoperit adevaratele si toate motivele pentru care ea apare. De aici au luat nastere foarte multe prejudecati de-a lungul timpului. Fie ca cei cu aceasta problema au fost maltratati in copilarie, fie ca sunt de cele mai multe ori copii cu deficiente mentale etc.

2. Desi psihologii spun ca balbaiala apare cel mai des la copiii proveniti din familii defavorizate sau destramate, acest lucru nu este in totalitate adevarat. Aceasta conceptie vine din ideea ca balbaiala poate aparea ca efect al unui soc emotional sau al unei vieti dure. Copilul poate avea o sperietura sau un soc si in sanul unei familii inchegate, care nu are niciun fel de problema ( frica de un animal, participarea la vreun eveniment tragic etc.).

3. Cercetatorii au descoperit, insa ca balbaiala tinde sa apara la membrii aceleiasi familii, ceea ce duce spre ipoteza ca, la baza s-ar afla o cauza de ordin genetic.

4. Un soc sau o emotie puternica din copilarie poate afecta un copil intr-atat incat sa aiba dificultati de vorbire. Totusi, balbaiala poate aparea si ca un rezultat dintre o proasta coordonare intre semnalele creierului si muschii fetei care controleaza vorbirea. Acest mecanism se mai produce si in cazul infarctului sau a altor leziuni ale creierului.

5. Pornind de la teoria de mai sus au fost realizate mini aparate auditive, dar speciale pentru balbaiala. Acestea seamana cu aparatele auditive, dar emit un ecou intarziat, cu rolul de stimul pentru a facilita vorbirea celui cu aceasta problema. Aparute deja in strainatate, specialistii afirma ca astfel de aparate reduc sau elimina balbaiala intr-o perioada scurta de timp.

6. Un alt lucru important dar nu la fel de cunoscut este si faptul ca un copil ce sufera de balbism poate avea perioade rele, iar altele mai bune, in care sa nu se balbaie deloc. Aceasta este si cauza pentru care unii nu ajung la logoped in copilarie. Perioadele alternante ii fac pe parinti sa creada ca de fapt nu era vorba de balbism, ci de o sensibilitate exagerata.

7. Cu toate ca majoritatea parintilor isi indeamna copii sa vorbeasca mai rar si sa se concentreze atunci cand pronunta cuvintele, ai fi uimit sa afli ca acest lucru nu ar face altceva decat sa le inrautateasca balbaiala. Un lucru ameliorator ar fi ca ei sa incerce sa aiba o anumita ritmicitate in vorbire, sa nu fragmenteze frazele si sa nu se opreasca brusc pentru ca mai apoi sa incerce sa continue.

8. Daca ai remarcat faptul ca cel mic are aceasta problema, nu tipa si nu te arata suparat ori de cate ori nu poate pronunta un cuvant. Cel mai bun lucru pe care il poti face este sa apelezi la ajutorul unui logoped. Atentie! Multi se indreapta in aceste situatii doar spre psiholog. Ajutorul lui nu este de neglijat, dar nu uita faptul ca cel mic are nevoie in pricipal de exercitii de vorbire, de un observator in acest sens( unii copii se balbaie mai mult pe consoane, altii pe vocale, terapia variind de la individ la individ). Psihologul este benefic in acest sens daca copilul tau nu are incredere in el, este trist si nu isi poate face prieteni din cauza problemei lui.

9. In cazul in care copilul tau este destul de mare si simte tot mai acut prezenta acestui inconvenient, explica-i faptul ca oamenii il vor aprecia pentru ceea ce este, pentru ceea ce spune, nu neaparat pentru cum spune. Aceasta incurajare este menita numai pentru el, pentru ca tu esti dator sa gasesti solutii pentru a rezolva acest inconvenient.

10. Atunci cand iti incurajezi copilul sau pe tine insati asupra faptului ca balbismul nu ar fi o problema atat de spinoasa, gandeste-te la faptul ca multe personalitati marcante au avut dificultati in vorbire , acest detaliu neimpiedicandu-i sa fie oratori apreciati ( Rowan Atkinson, Winston Churchill, Marylin Monroe, Bruce Willis, Hugh Grant,Kylie Minogue, Tiger Woods, Isaac Newton, Aristotel etc). Ei sunt cei care confirma studiile de specialitate care sustin ca vorbirea conteaza doar 20% in relatiile cu ceilalti, restul de 80% fiind format din personalitate, caracter, mimica, ceea ce spunem si ceea ce trasmitem prin gesturi etc.