Amintiri din copilarie

Cu toatea acestea insa, printr-o ironie a sortii, atunci cand ajungem noi insine in postura de parinti ni se intampla sa repetam aproape aceleasi erori carora cu cateva zeci de ani in urma am fost si noi supusi.

In cazul in care ai uitat deja ce-ti promiteai cu solemnitate in adolescenta ca nu o sa-i spui niciodata copilului tau, iata o reimprospatare a memoriei:

Te-am gasit intr-un tomberon. La auzul unei asemenea vesti, fiecare micut va fi complet traumatizat si sigur va dezvolta cateva complexe solide de inferioritate. Asadar, chiar daca ai de gand sa-i spui doar in gluma aceste vorbe copilului tau, renunta la o astfel de idee, daca nu vrei sa-l nenorocesti pe viata, pentru ca s-ar putea sa te creada pe cuvant. In acelasi timp, daca cel mic te asalteaza cu intrebari despre cum a aparut pe lume poti oricand sa-i spui clasica poveste cu barza.

Cu asemenea note, sigur vei ajunge maturator! In cazul in care te ingrozeste gandul sa deschizi carnetul copilului tau sau sa mergi la sedintele cu parintii, nu are niciun rost sa apelezi la astfel de insulte pentru a-l trezi la realitate. Nici macar atunci cand vine acasa cu un patru. Pana la urma, trebuie sa gasesti alte modalitati de a-l stimula si de  a-l determina sa se aplece asupra invatatului si a cartilor.

Cum poti fi atat de prost! Asemenea cuvinte nu ar trebui sa iasa niciodata din gura ta, sub nicio circumstanta.

Uita-te si tu la ceilalti copii! Comparatiile sunt extrem de nocive si actioneaza la nivelul de baza al increderii in sine, subminand orice urma de sprijin in propria persoana. Si, in plus, chiar ai vrea ca personalitatea si identitatea odraslei tale sa fie complet anihilate si sa devina, in schimb, o palida copie a celor din jur?

Pentru tine, profesorul este sfant si orice ti-ar spune, trebuie sa-l asculti. Chiar asa? Poate ca ar trebui sa te mai gandesti o data inainte sa-i dai astfel de „directive” celui mic. In zilele noastre, calitatea persoanelor ( a unora, bineinteles nu a tuturor!) care formeaza corpul didactic a scazut dramatic. Iar copilul tau trebuie sa stie ca daca vreun profesor il jigneste sau il da cu capul de tabla nu trebuie sa stea in banca lui si sa sufere in tacere, ci trebuie sa te anunte imediat, pentru ca sa iei toate masurile necesare.

Singura ta grija este sa inveti. Chiar daca iti doresti ca fiul tau sa fie premiant, nu-l absolvi si de celelalte treburi gospodaresti, pentru ca astfel nu ii vei dezvolta spiritul de responsabilitate si de independenta. Cel mai bine este sa-l pui de la aceasta varsta sa faca ordine in propria camera pentru a nu-ti face apoi griji apoi cand va pleaca la facultate ca a uitat robinetul de la apa deschis sau ca nu stie sa dea drumul la gaze.

Nu-ti face griji. O sa merg eu sa-mi cer iertare in locul tau! Atunci cand odrasla ta da cu bata in balta si isi jigneste colegii, de pilda, nu lua asupra ta toata vina. Pana la urma, ar trebui sa-l inveti sa-si asume responsabilitatea pentru toate vorbele si actiunile sale. Daca nu vei proceda astfel, nu vei reusi decat sa cresti un om razgaiat si iresponsabil, care va alege mereu cea mai facila cale de scapare.

Daca gresesti, nu conta pe mine! Acest exemplu, pe de alta parte este reversul situatiei anterioare. Multi parinti cad intr-o astfel de capcana din dorinta de a-i insufla odraslei lor un spirit de independenta. Cu toate acestea, chiar daca intentiile tale sunt dintre cele mai onorabile, modalitatea de a le pune in practica lasa mult de dorit. Pana la urma, copilul tau, pentru a avea curajul sa-si cladeasca propriul drum in viata, trebuie sa stie ca are si ca va avea mereu sprijinul tau neconditionat, fie ca greseste sau reuseste.

Shhh, nu mai pune atatea intrebari! Dar daca tace malc asta inseamna ca este deja iluminat asupra tuturor misterelor vietii??? Niciodata nu ar trebui sa-i reprosezi celui mic ca este prea curios sau sa-i servesti replici de genul „Curiosii mor repede!”

Asa ma rasplatesti dupa toate sacrificiile pe care le-am facut pentru tine? Unde am fi noi oare fara simtamintele de vinovtie care atarna desupra capului nostru? Intr-un loc mai fericit, cu siguranta. Asadar, chiar daca ai renuntat de multe ori la timpul tau si te-ai dedicat trup si suflet celui mic, doar pentru ca a uitat un vers din poezia de la serbare nu ar trebui sa-i pui pe umeri greutatea reprosurilor tale exagerate si ale santajului sentimental. Pana la urma, i-ai oferit tot ce ai avut mai bun pentru ca-l iubesti si-i doresti binele si nu pentru ca-l vezi ca pe o afacere care ar trebui sa-ti si aduca profit la un moment dat.

Daca stiam ca vei fi asa (de neascultator, de rau, de lenes etc.) nu te-as fi nascut niciodata. Aceasta ultima replica este probabil cea mai otravitoare pentru urechile si sufletul unui copil. Prin urmare, indiferent de ce boacana a facut sau ce suparare ti-a pricinuit, pune-ti mai degraba lacat la gura decat sa rostesti astfel de vorbe vreodata.