Tu esti propriul tau dusman?

Comportamentul de autosabotare se manifestă atunci când teama şi insecuritatea ajung să-ţi controleze viaţa. Oamenii îşi pot sabota propriile acţiuni fără să fie măcar conştienţi de acest lucru.  Autosabotarea se face simţită atunci când nu se găseşte vreo explicaţie logică sau raţională pentru toate acele acţiuni pe care doreşti să le realizezi, dar pe care nu le pui niciodată complet în practică. Aceasta poate da naştere depresiilor, sentimentelor de frustrare sau de nemulţumire.

Dar, după cum am menţionat anterior, ne putem autosabota fără voinţa noastră. Iată cum îţi poţi da seama dacă eşti propriul tău duşman:

Eşti victima frecventă a depresiilor, a stărilor de anxietate sau a atacurilor de panică nejustificate sau fără bază în realitate

Te concentrezi greu asupra scopurilor tale şi îţi lipseşte motivaţia de a le îndeplini

Te simţi constant criticată de cei din jur şi manifeşti tendinţa de a le face pe plac

Te încearcă sentimente de furie sau resemnare pentru că simţi că nu ai control deplin asupra vieţii tale

Nu ai încredere în propriile forţe

Forma cea mai des întâlnită prin care răbufnesc înclinaţiile distructive de autosabotare este disperarea. Ca atunci când râvneşti din tot sufletul la un anumit lucru, pe care nu faci însă decât să-l îndepărtezi şi mai mult prin comportamentul tău, fie că este vorba de o casă, relaţie sau slujbă perfectă. De pildă, dacă, în ciuda tuturor obstacolelor şi a propriei neîncrederi ajungi să obţii job-ul mult visat, liniştea nu se va aşeza peste mintea ta chinuită. Bucuriaîţi va fi măcinată de teama că nu te vei ridica la  nivelul aşteptărilor şi, forţându-te să nu faci vreo greşeală, cu siguranţă vei comite o eroare care te va costa chiar locul de muncă.

De asemenea, te autosabotezi atunci când ceva minunat ţi se întâmplă şi tu refuzi să trăieşti din plin momentul pentru că eşti convinsă că este prea bun pentru a fi adevărat. Şi, ca un veritabil sabotor vei căuta sau, mai bine zis, vei inventa dovezi pentru a-ţi susţine mania.  Iar, într-un final, vei reuşi să distrugi tot.

Acum că am realizat o radiografie a manifestărilor specifice unui comportament de autosabotare, este momentul să reliefez şi acele soluţii care ne pot ajuta să le contracarăm cu succes:

Încetează să te priveşti prin ochii celorlaţi. Bineînţeles, cu toţii ne dorim să facem o impresie bună şi să fim priviţi cu respect sau să le câştigăm simpatia celor din jur. Cu toate acestea, renunţă să te comporţi într-un mod prea puţin natural doar pentru a le face pe plac sau a-i determina pe anumiţi oameni să te privească într-un anumit fel. Nu mai căuta încontinuu aprobarea celorlalţi.

Iartă. Dacă o persoană te dezamăgeşte, încearcă să nu cazi în capcană şi să începi să crezi că toţi indivizii sunt la fel şi că te vor trata exact în acceaşi manieră. Nu-i privi cu scepticism sau neîncredere încă de la început, pentru că nu vei reuşi decât să-i îndepărtezi din viaţa ta. În ceea ce priveşte acei indivizi care deja ţi-au înşelat aşteptările, poţi face doar două lucruri: să-i ierţi (înţelegând că acesta este modul lor de a fi) fără a le găsi justificări şi să mergi mai departe.

Nu te hrăni doar cu complimente. Nu cerşi şi nu oferi complimente doar pentru a obţine aprobarea cuiva. Atunci când nu pornesc din suflet, falsele laude sunt depistate şi nu sunt, sub nicio formă, apreciate. Pe de altă parte însă, atunci cînd cineva, de pildă,   îţi complimentează ţinuta răspunde cu un simplu „Mulţumesc” şi nu replica ceva de genul „Vechitura asta...” sau „Hmm, cred că îţi baţi joc de mine”. De asemenea, nici nu-i vorbi de rău sau bârfi pe alţi semeni de-ai tăi.

Prin urmare, dacă te suspectezi de autosabotare, încearcă să-ţi analizezi viaţa dintr-o perspectivă obiectivă. Descoperă care sunt acele lucruri care te fac cu adevărat fericită şi care reprezintă motorul ce te împinge să mergi mai departe. De asemenea, caută să identifici acele pattern-uri de comportament în activitatea, gândurile sau vorbele tale zilnice care te programează să reacţionezi în mod automat şi nediferenţiat la anumiţi stimuli.
Pentru a învinge tendinţele de autosabotare este nevoie de mult curaj ( de a-ţi asuma propriile acţiuni şi de a nu judeca prezentul prin prisma întâmplărilor trecutului), dar şi de o doză puternică de cunoaştere de sine.